ARTICOLE

Valentin Brutaru: „Democratizarea prin tehnologie”

Valentin Brutaru este unul dintre utilizatorii site-ului www.piatadespaga.ro, care ne urmăreşte constant şi pe facebook. Născut în Braşov, Valentin locuieşte şi studiază în Stockholm, Suedia, urmând cursurile unui masterat de Artă în Spaţiul Public (Art in the Public Realm) la Universitatea Konstfack. Valentin este interesat, printre altele, de noile tehnologii şi de modurile în care acestea conectează oamenii, oferindu-le noi forme de organizare şi evoluţie. Inspirat de o ştire din Kenia, ne-a scris aceste gânduri, despre care am considerat că merită împărtăşite cu toţi ceilalţi utilizatori şi vizitatori. Lectură placută!

Cei care iubesc pacea trebuie să învețe să se organizeze la fel de eficient ca și cei care iubesc războiul. Martin Luther King Jr.

Pe pagina oficială de internet a președintelui Republicii Kenia se pot raporta cazuri de corupție direct către președintele țării. În ce priveşte prercepţia corupţiei (raportul TI 2013), România (locul 69, cu 43 de puncte din 100 posibile) stă un pic mai bine decât Kenia (locul 136, cu 27 de puncte). Totuşi, se pare că oficialii Keniei se preocupă la cel mai înalt nivel de felul în care cetățenii pot participa direct la transformarea societății lor și fac acest lucru prin intermediul tehnologiei, facilitând un proces demn de secolul 21. Cât de mult/bine funcționează aparatul de stat din spatele paginii de internet, cum se poate îmbunătăți calitatea acelui proces, sunt discuții ce pot fi purtate, însa un lucru e clar:

Tehnologia secolului 21 este o unealtă foarte puternică, pe care omenirea nu a avut-o la dispoziţie până acum, și care va schimba fundamental rolul și modul de participare a cetățenilor la organizarea și funcționarea societăţii.

Rămânând, cumva, într-o paralelă Romania-Kenia, care este şi o comparaţie între canale rudimentare și canale moderne de participare a cetățenilor la organizarea societății în care trăiesc, vreau să abordez şi o altă idee: Activismul de stradă este o formă esențială de dinamism social, însă caracterul său simbolic, exprimat prin proteste pașnice (sau nu), flash mob-uri, intervenții în spațiul public și altele, trebuie susținut de acțiuni de substanţă, orientate înspre forma pe care oamenii doresc să o ia societatea. De aceea este nevoie de noi sisteme de participare la un sistem democratic.

Lipsa unor sisteme demne de secolul 21 ține societatea la un nivel primitiv din punct de vedere al participării democratice: mobilizarea a mii sau zeci de mii de oameni în stradă pentru orice propunere sau decizie luată de stat poate fi, pe de-o parte, în avantajul protestatarilor. Astfel, ei pot evidenția nivelul sub-optimal la care au fost reduși de către un sistem politic, social şi economic, care nu-i capabil să-i asculte de o manieră civilizată. Dar asta se întâmplă cu riscul incidentelor violente, al abuzurilor din partea autorităților sau chiar cu riscul manipulării din partea altor agenții. Pe de altă parte, dacă aceste manifestări (oarecum primitive) rămân singurul mod de exprimare posibil, întreaga societate se află în dezavantaj, pentru că nu sunt eficiente pe termen lung și nu aduc noi forme de organizare, care eficientizeze, pe viitor, exprimarea ideilor și propunerilor cetățenilor nemulțumiți.

Exemplul Keniei este unul fericit, pentru că inițiativa vine din partea autorităților, de la cel mai înalt nivel. Tot în Kenia mai există şi o platformă neoficială, de grassroots, pentru raportarea mitei (creată de activistul Anthony Ragui). Iată cum iniţiativele cetăţeneşti se întâlnesc cu cele ale autorităţilor.


Democratizarea se întâmplă pe mai multe planuri în cadrul societății, printre care: politic, social și economic. Toate au un efect final cu nuanță politică. Însă trebuie reținut faptul că orice sistem pe care societatea îl dezvoltă, fie el politic sau economic, este doar o unealtă a societății, pe care aceasta o folosește ca să funcționeze mai bine. Iar uneltele societății trebuie să fie adaptate, modificate și înnoite, pentru a deservi în cel mai bun mod posibil nevoile și posibilitățile societății, nu invers. De aceea, cetățenii au nevoie de acces direct la sisteme publice, oficiale sau nu, care să fie transparente, să asigure confidențialitate față de datele utilizatorului și să fie uşor accesibilepentru a-și exprima nevoile, pentru a propune noi unelte și pentru a contribui la modificarea uneltelor folosite de societate, în funcție de nevoile și posibilitățile acesteia.

De exemplu, pe plan politic, dincolo de participarea directă la alegeri, este vorba și despre participarea directă la luarea deciziilor în societate ori despre participarea directă la propunerea și realizarea de noi idei/proiecte în societate. Pe plan social, tehnologia modernă (și mă refer aici în mare parte la internet și toate aparatele comune ce-l folosesc) oferă posibilitatea de-a crea, de-a împărți sau împărtăşi cu alţii (share), de-a comunica instantaneu cu un număr foarte mare de oameni, de-a organiza, de-a construi împreună cu alții, de oriunde de pe glob, de-a accesa liber informații. Toate acestea fac ca oamenii să ia decizii și să acționeze într-un mod informat. Nu numai impactul social este foarte mare, dar și cel politic.


Pe plan economic, internetul facilitează niște modele economice noi și oferă acces la resurse pentru noi inițiative, fapt ce pune în mâinile oamenilor mai multa putere. Combinația cu noile posibilități, pe care imprimantele 3D le aduc în lumea fizică, face ca independența oamenilor să crească și, automat, impactul acțiunilor lor asupra evoluției societății să fie mai mare. Iată, în tabelul de mai jos şi în filmările alăturate, doar câteva exemple de sisteme facilitate de către tehnologie, ce democratizează impactul acţiunilor individuale asupra societăţii, creând noi factori de decizie sau înlocuind alții vechi, prin efectul competiţiei deschise, ori prin efectul cooperării. Lista de exemple este deschisă şi vă invit să o completăm cu orice alte modele și sisteme tehnologice pe care le cunoaşteţi şi care democratizează contribuţiile oamenilor obişnuiţi la evoluția societății.În această hartă dinamică a protestelor de pe glob începând cu anul 1979, se poate vedea cum, în ultimii 10 ani, întreaga planetă se aprinde tot mai mult, ca un pom de crăciun, fapt ce poate fi corelat cu efectul direct pe care îl are accesul liber la informație asupra acțiunilor cetățenilor. Această explozie a protestelor pe tot globul, în ultimii ani, ar putea fi confundată cu o reacție la scăparea liderilor de sub control și la creșterea corupției acestora (morală și factuală); însă părerea mea este că nu corupția crește, ci abilitatea omului de rând de-a o observa. Cu cât cetățenii au mai mult acces liber la informație, cu cât se construiesc mai multe sisteme prin care lumea să interacționeze liber, cu cât mediile de informare devin mai descentralizate, cu atât mai mult devine vizibil caracterul corupt al structurilor de guvernare și al celor implicați în acestea.

După cum vedem, tehnologia este vitală pentru o societate mai aproape de democrație. De aceea, avem nevoie ca tehnologia să fie promovată; crucial, trebuie promovată tehnologia care eliberează utilizatorul, tehnologia liberă. În 2013, Edward Snowden dezvăluia poate cel mai mare proiect de supraveghere din istoria omenirii, condus de NSA împreună cu GCHQ, în care au fost înregistrate date despre zeci de milioane de cetățeni nevinovați, inclusiv președinți de țări, oficiali ONU și companii, prin intermediul produselor tehnologice nelibere (sau proprietăreşti). În urma acestor revelații, importanța tehnologiilor libere devine evidentă și absolut necesară pentru o societate liberă, condusă de către cetățeni și nu de companii ce produc tehnologii netransparente, respectiv de state abuzive.

Inteligenţă publică (inovaţie) pentru

interacţiune—Cine ce a promis, Bani pierduți, Piața de şpagă, I Paid a Bribe (Kenia)

intermediere—Nu vă supărați

informare—Rise Project, Wikileaks

legislaţie—Constitute Project

informare/organizare—Reddit, Twitter, Diaspora, Avaaz, Petiţii online, Petiţie online(.net), Petiţie online(.com)

educaţie—The Public School

Tehnologie pentru participare

în colaborare—Brickstarter, Liquid Democracy, Govtrack

independentă—Creștem idei, Kickstarter, imprimante 3D, moneda digitală Bitcoin


Câteva referințe: CEATA, ApTI, copy-me, Creative Commons, Free Software Foundation, Open Culture, respectiv PRISM Break (alternative libere pentru majoritatea produselor software nelibere). [Vizitaţi şi portalul datelor deschise al Guvernului României, pentru seturi de date care vă pot da idei de proiecte similare; şi pregătiţi-vă pentru hackathon-ul ODD 2014; la Bucureşti, va fi pe 22-23 februarie.]